Excluziunea sociala se regăsește în toate categoriile sociale și la orice vârsta. Este o forma umana de manifestare. Cele mai bune exemple se găsesc încă de la o vârsta destul de frageda a individului.
Intr-o clasa de grădinița, copiii sunt variați, provenind din clase sociale diferite, cu educație, concepții, principii, bun simt manifestate într-un mod original ce reflecta o oglinda a părinților, bunicilor etc. O privire aruncata e suficienta pentru a scoate în evidenta excluziunea sociala. O parte din copii se joaca în diferite moduri, o alta parte scrie, desenează s.a.m.d., iar într-unul din colturi sau la una din mese vezi un copil care plânge sau e trist. În privirea lui se citește adevărul. E o fetița diferita de ceilalți. Deși mai târziu am aflat ca acest „defect” ii separa pe cei superiori de cei normali, la vremea respectiva mi se părea normal ca acea fetița sa nu facă parte din grupulețul nostru. La prima vedere, micuța nu avea nimic diferit de ceilalți în afara de un exces de timiditate. Acest lucru a fost suficient pentru a-l face pe alt copil, care avea un exces nesimțire, sa o excludă și sa se comporte cu ea de parca ar fi fost ultimul om. După aceasta etapa pregătitoare, majoritatea am fost repartizați la scoli diferite. Nu am mai văzut-o pe acea fetița timida decât de vreo doua ori de atunci, dar niciodată nu am discutat cu ea, însa sunt sigura ca acea etapa de început în care a suferit foarte mult și-a pus amprenta asupra caracterului ei.

Acum puțin timp m-am întâlnit cu foștii colegi, cei de generala. Am aflat de la unul din ei ca o fosta colega a trecut printr-o situație destul de trista, mama ei murind într-un accident de mașina. Am rămas marcata de aceasta veste. Mama ei era o femeie cu circa 20 de ani experiența de șofat și cu multe drumuri făcute în toata tara. Mulți din fosta mea clasa au rămas cu impresia ca ea, fata care a rămas fără mama, nu a suferit deloc, ba mai mult pentru ea a fost o ușurare doar pentru ca ea nu stătea în casa și prefera distracțiile în locul melancoliei. Concluzie: Iată excluziunea sociala unde poate ajunge. Ce poate fi mai concret decât acest exemplu? Suntem într-o tara libera în care fiecare dintre noi își poate exterioriza sentimentele într-un mod personal fără a-i deranja pe cei din jurul nostru. Cu alte cuvinte daca nu reacționezi așa cum vor alții înseamnă ca ești diferit deci ești exclus din societate.